Regulamentul de organizare și funcționare a Academiei de Ştiinţe Juridice din România
(Aprobat în Adunarea generală din data de 30 mai 2016)
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1.
(1) Academia de Științe Juridice din România, denumită în continuare AȘJR, este for național de consacrare științifică în domeniul dreptului, care reunește personalități reprezentative ale științelor și profesiilor juridice. AȘJR este instituție de interes public, cu personalitate juridică de drept public, autonomă, creată prin Legea nr. 139/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Juridice din România.
(2) Academia de Științe Juridice din România promovează și stimulează dezvoltarea științelor juridice de ramură și cercetarea științifică în domeniul dreptului, studierea modalităților de perfecționare a dreptului și de aplicare a normelor juridice la relațiile sociale.
(3) Academia de Științe Juridice din România este continuatoarea în drepturi și preia tradițiile științifice ale Academiei de Științe Morale și Politice înființate în anul 1939.
(4) Academia de Științe Juridice din România se organizează și funcționează potrivit Legii nr. 139/2015, statutului propriu și prezentului regulament.
Art. 2.
(1) Academia de Științe Juridice din România are siglă proprie. Forma acesteia este rotundă. În centrul siglei, pe fond albastru, este prefigurată, în culoarea galben-auriu, zeița Themis care ține într-o mână balanța, iar în cealaltă cartea; sigla este conturată de un cerc de culoare galben-auriu pe care este inscripționată denumirea AȘJR. Sigla AȘJR poate fi deținută și folosită doar de către membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare ai acesteia.
(2) Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare ai AȘJR au o ținută vestimentară de ceremonie al cărui model este stabilit de adunarea generală a acesteia. Ținuta vestimentară de ceremonie este purtată în mod obligatoriu la sesiunea anuală a AȘJR, cu ocazia primirii de noi membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare ai acesteia. La recomandarea prezidiului AȘJR, ținuta vestimentară de ceremonie poate fi purtată cu prilejul unor întâlniri sau reuniuni solemne organizate în cadrul AȘJR.
Art. 3.
(1) Academia de Științe Juridice din România recunoaște Academia Română ca fiind cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală al țării și colaborează cu Parlamentul și Guvernul României, cu Ministerul Justiției, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, cu Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, cu Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ și Curtea Constituțională. AȘJR stabilește relații directe de colaborare și parteneriat științific cu institute și organisme științifice cu profil academic, de cercetare și învățmânt juridic superior – din țară și străinătate -, precum și cu organizațiile profesionale ale juriștilor: Uniunea Juriștilor din România, Uniunea Națională a Barourilor din România, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Ordinul Consilierilor Juridici din România, Asociația Magistraților din România, Uniunea Judecătorilor din România, Asociația Procurorilor din România ș.a.
(2) În baza hotărârilor adunării sale generale, AȘJR poate stabili legături profesionale directe și colabora cu institute ale Academiei Române, cu Academia Oamenilor de Știință din România, precum și cu alte entități de profil. AȘJR poate fi membră a unor organizații naționale și internaționale de profil.
Art. 4.
Academia de Științe Juridice din România are următoarele atribuții principale:
a) promovarea, dezvoltarea, sprijinirea și protejarea științelor juridice și a învățământului juridic superior sub toate formele, acțiunile și metodele directe și indirecte;
b) promovarea principiilor fundamentale ale statului de drept și ale democrației constituționale în societatea românească;
c) inițierea, elaborarea și îmbunătățirea unor acte normative, puncte de vedere și opinii juridice;
d) promovarea pe plan național și sprijinirea unor programe și proiecte de cercetare juridică în domeniul teoriei și practicii dreptului, aprobate de adunarea generală și realizate prin secțiile științifice de specialitate, precum și prin filialele sale teritoriale;
e) cercetarea sociologică a fenomenelor juridice și realizarea pe această bază a unor studii teoretice de impact privind efectele social-economice și politice ale aplicării actelor normative în diferite domenii de activitate;
f) dezvoltarea, promovarea și punerea în valoare a culturii juridice naționale și europene;
g) editarea de lucrări științifice și publicații de specialitate în domeniul teoriei și practicii dreptului;
h) organizarea de manifestări științifice, simpozioane, conferințe naționale și internaționale pe teme de interes juridic general;
i) promovarea afirmării profesiilor juridice și sprijinirea colaborării între acestea;
j) alte atribuții stabilite prin hotărâri ale adunării generale.
Art. 5.
Academia de Științe Juridice din România poate înființa filiale teritoriale, institute și centre de cercetare științifică, precum și editură, potrivit statutului propriu și prezentului regulament.
CAPITOLUL II
Organizarea și funcționarea AŞJR
Secțiunea 1 – Membrii AȘJR
Art. 6.
(1) Academia de Științe Juridice din România reunește personalități reprezentative ale științelor juridice și ale practicii judiciare, cu o înaltă ținută morală și academică, care s-au distins pe plan național și internațional prin activitatea teoretică și practică desfășurată, se bucură de o largă recunoaștere științifică și au contribuit la dezvoltarea științei și culturii juridice.
(2) Academia de Științe Juridice din România se compune din membri titulari, membri corespondenți, membri de onoare și membri asociați.
(3) Numărul total de membri titulari și membri corespondenți ai AȘJR, stabilit de adunarea generală cu respectarea principiului proporționalității și al specializării științelor și profesiilor juridice este de 100, dintre care 25 membri corespondenți. Numărul membrilor de onoare, cetățeni români și/sau străini, nu poate depăși 25% din numărul total al membrilor titulari și corespondenți.
(4) Membrii AȘJR sunt aleși pe viață. Calitatea de membru al AȘJR nu este incompatibilă cu alte demnități sau funcții publice.
(5) Membrii titulari și membrii corespondenți ai AȘJR sunt cetățeni români aleși dintre personalitățile științifice reprezentative și practicienii care se bucură de un larg prestigiu profesional-științific național și internațional.
(6) Membrii de onoare pot fi cetățenii români și străini care s-au remarcat prin realizări de prestigiu în domeniul științei, învățământului și culturii juridice sau prin contribuții majore aduse la cunoașterea valorilor și principiilor promovate de AȘJR.
(7) Membrii asociați pot fi persoanele fizice care prin activitatea științifică și practică realizată sau prin contribuții materiale susțin și promovează activitatea AȘJR.
(8) Adunarea generală poate hotărî, la propunerea consiliului științific, primirea în AȘJR, ca membri post-mortem, a unor personalități remarcabile ale vieții juridice românești, ale căror contribuții de seamă la progresul științific și dezvoltarea științelor și profesiilor juridice, precum și a practicii de înfăptuire a dreptului, sunt unanim apreciate și recunoscute ca valori ale culturii juridice românești.
Art. 7.
(1) Propunerile de candidați pentru membri titulari pot fi făcute, în limita locurilor devenite vacante, de membrii titulari ai AșJR, din rândul membrilor corespondenți, prin secțiile de specialitate și filialele teritoriale ale AșJR. Fiecare propunere trebuie susținută de cel puțin 3 membri ai secției respective, dintre care, unul să fie membru titular. În vederea validării dosarului, fiecare candidat va depune CV însoțit de lista completă a lucrărilor științifice publicate în edituri recunoscute pe plan național și internațional și în reviste de specialitate indexate în baze de date internaționale, precum și un memoriu detaliat privind activitatea sa profesională.
(2) Dosarul profesional al fiecărui candidat se evaluează și se validează cu votul secret al majorității de două treimi din numărul membrilor secției. Candidaturile validate se transmit, cu recomandarea majorității membrilor prezidiului, consiliului științific, spre a fi analizate și avizate cu votul secret a două treimi din numărul membrilor acestuia. Candidaturile astfel avizate, sunt supuse dezbaterii și aprobării prin votul secret al adunării generale. Candidaturile nevalidate pot fi prezentate din nou după trecerea a cel puțin 3 ani.
(3) Sunt aleși candidații care întrunesc majoritatea de două treimi din numărul membrilor adunării generale.
(4) Noii membri titulari vor susține în termen de 60 de zile de la alegerea în AșJR discursul de recepție. Pentru fiecare discurs, va răspunde, în numele AșJR, un membru titular al acesteia.
(5) Propunerile de candidați pentru membrii corespondenți pot fi făcute, în limita locurilor devenite vacante, de membrii titulari și membrii corespondenți prin secțiile de specialitate și filialele teritoriale ale AșJR. Au dreptul să propună candidați și consiliile profesorale ale facultăților cu profil juridic din universitățile cu grad de încredere ridicat, precum și Consiliul Superior al Magistraturii și organizațiile profesionale ale juriștilor prevăzute la art. 3 din Statutul AșJR. Fiecare propunere trebuie susținută de cel puțin 3 membri ai secției respective, dintre care cel puțin un membru titular. În vederea validării dosarului, fiecare candidat va depune CV însoțit de lista completă a lucrărilor științifice publicate în edituri recunoscute pe plan național și internațional și în reviste de specialitate indexate în baze de date internaționale, precum și un memoriu detaliat privind activitatea sa profesională. Candidaturile nevalidate pot fi prezentate din nou după trecerea a cel puțin 5 ani.
(6) Dosarul profesional al fiecărui candidat se evaluează și se validează prin votul secret al majorității de două treimi din numărul membrilor secției. Candidaturile validate se transmit, cu recomandarea majorității membrilor prezidiului, consiliului științific, spre a fi analizate și avizate cu votul secret a două treimi din numărul membrilor acestuia. Candidaturile astfel avizate sunt supuse dezbaterii și aprobării prin votul secret al adunării generale
(7) Sunt aleși candidații care întrunesc majoritatea de două treimi din numărul membrilor adunării generale.
(8) Criteriile pentru propunerea candidaților și alegerea membrilor titulari și a membrilor corespondenți sunt următoarele:
a) să aibă o vechime în activitatea juridică de cel puțin 18 ani și contribuții majore la dezvoltarea științei și culturii juridice românești;
b) să aibă titlul ĹźtiinĹŁific de doctor în drept;
c) să aibă o îndelungată și apreciată activitate științifică și publicistică în domeniul juridic;
d) să aibă o îndelungată și apreciată carieră didactică în învățământul juridic superior, sau în cercetarea științifică de specialitate;
e) să fie conducători de doctorat sau coordonatori de lucrări științifice complexe în domeniul dreptului;
f) să fie recunoscuți pe plan național și/sau internațional pentru contribuția adusă afirmării dreptului în reglementarea normativă a relațiilor sociale și în consolidarea democrației constituționale și a principiilor statului de drept;
g) să aibă o contribuție originală, la dezvoltarea dreptului românesc în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de țara noastră în procesul de aderare și integrare în structurile euroatlantice;
h) să aibă o prezență activă, recunoscută de comunitatea academică sau de profesiile juridice.
(9) Criteriile pentru propunerea candidaților și alegerea membrilor de onoare sunt următoarele:
a) să aibă contribuții remarcabile în țară sau străinătate la susținerea și progresul științei și culturii juridice;
b) să aibă o largă recunoaștere în comunitatea științifică și/sau profesională națională și/sau internațională;
c) să se fi remarcat pe plan național și internațional prin contribuții însemnate la fundamentarea unor teorii noi privind rolul dreptului în procesul de integrare europeană.
(10) Criteriile pentru propunerea candidaților și alegerea membrilor asociați sunt următoarele:
a) să aibă o bună reputație în domeniile lor de activitate, înrudite cu știința și practica dreptului;
b) să fi sprijinit activ și să fi promovat constant, prin diferite forme, îndeplinirea rolului AșJR.
Art. 8.
(1) Membrii AȘJR nu pot purta titlul de academician.
(2) Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare ai AȘJR pot primi o indemnizație lunară, în condițiile legii și ale statutului propriu.
Art. 9.
(1) Membrii AșJR au următoarele drepturi:
a) să participe la adunările generale;
b) să participe la manifestările științifice organizate de AșJR precum și de secțiile și filialele teritoriale ale acesteia;
c) să facă parte din colectivele de analiză și elaborare de studii juridice, precum și să participe la derularea contractelor de cercetare Încheiate de AșJR;
d) să solicite sprijinul științific al AșJR În promovarea și/sau realizarea unor proiecte proprii de cercetare;
e) să primească recomandări pentru participarea la reuniuni și manifestări științifice În țară și străinătate;
f) membrii titulari și membrii corespondenți au dreptul de a fi aleși în organele de conducere ale AșJR;
g) membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare au dreptul să primească o indemnizație lunară prevăzută de lege.
(2) Membrii AșJR au următoarele obligații:
a) să respecte prevederile Legii nr. 139/2015, ale statutului AșJR și ale prezentului regulament și să Îndeplinească sarcinile Încredințate de conducerea acesteia;
b) să participe cu regularitate la ședințele adunării generale, ale secțiilor de specialitate, precum și ale filialelor teritoriale;
c) să participe la manifestările științifice organizate de AșJR sau În parteneriat cu universități, institute de cercetare sau alte unități de profil, din țară și străinătate;
d) să comunice secretarului general orice schimbări intervenite În statutul lor profesional;
e) să promoveze imaginea AșJR În mediul academic și universitar, precum și, acolo unde este posibil, În instituția În care își desfășoară activitatea profesională;
f) să nu desfășoare și să nu promoveze atitudini politice în cadrul AȘJR sau cu prilejul unor manifestări organizate ori găzduite de aceasta;
g) să-și declare afilierea la AșJR cu prilejul manifestărilor științifice la care participă, precum și În lucrările de specialitate publicate.
Art. 10.
Calitatea de membru al AșJR poate fi retrasă de adunarea generală la propunerea prezidiului, cu avizul consiliului științific, În următoarele cazuri:
a) membrul AșJR a desfășurat activități potrivnice acesteia și a Încălcat grav și În mod repetat prevederile Legii nr. 139/2015, ale statutului acesteia, precum și ale prezentului regulament;
b) s-a constatat prin decizie definitivă a unei autorități publice competente, că lucrări de specialitate ale sale au fost realizate prin plagiat.
Art. 11.
(1) Pentru buna desfășurare a activității AșJR, În cadrul acesteia se Înființează și se organizează secții de specialitate și filiale teritoriale.
(2) Academia de științe Juridice din România organizează următoarele secții de specialitate:
a) Secția de filosofie, teorie și istoria dreptului;
b) Secția de drept public;
c) Secția de drept privat;
d) Secția de științe penale;
e) Secția de drept internațional;
f) Secția de practica dreptului.
(3) Secțiile de specialitate se organizează potrivit prezentului regulament și își desfășoară activitatea pe baza unui program anual propriu, aprobat de adunarea generală cu avizul consiliului științific. Conducerea fiecărei secții este asigurată de un birou alcătuit din președinte, vicepreședinte, secretar și 2 membri aleși de membrii secției pentru o perioadă de 4 ani, cu votul majorității membrilor prezenți. Primul birou al secției poate fi alcătuit doar din președinte, vicepreședinte și secretar.
(4) Candidaturile pentru funcțiile de conducere se depun de către membrii secției la secretarul general al AșJR cu o săptămână Înainte de alegeri. Propunerile de candidați de aduc la cunoștința membrilor secției prin grija secretarului general. Alegerea membrilor biroului fiecărei secții se face cu votul secret al majorității membrilor acesteia, prezenți la ședință.
(5) Secțiile de specialitate își desfășoară activitatea În ședințe organizate trimestrial.
(6) Fiecare secție de specialitate își stabilește, până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, planul anual propriu de activitate pentru anul următor, care urmează să fie avizat de consiliul științific și aprobat În adunarea generală a AșJR, până la data de 15 decembrie a fiecărui an. În prima ședință trimestrială, secțiile de specialitate analizează modul de realizare a planului de activitate pe anul anterior și prezintă consiliului științific un raport în acest sens.
(7) În fiecare secție de specialitate se organizează semestrial o sesiune de comunicări științifice pe teme de interes ale dreptului.
(8) Anual, În cadrul AȘJR se organizează o conferință națională a cărei temă se stabilește de consiliul științific.
Reveniți la pagina anterioară
Secțiunea 2 – Secțiile de specialitate și filialele teritoriale ale Academiei
Art. 12.
(1) Adunarea generală a AȘJR aprobă înființarea și organizarea de filiale teritoriale în centre universitare de prestigiu, în condițiile prevăzute de Legea nr. 139/2015, în statutul propriu și prezentul regulament. Filiala reunește membri ai AȘJR care își desfășoară activitatea în centre universitare. În cadrul filialei se pot constitui grupuri de lucru pe discipline juridice, formate din cadre didactice, cercetători și practicieni ai dreptului, care pot să nu fie membri a AȘJR.
(2) Propunerea de înființare a filialei se face de prezidiul AȘJR, cu avizul consiliului științific.
(3) Prin hotărârea adunării generale de înființare a filialei, un membru al prezidiului, desemnat de președinte, Împreună cu secretarul general și președinții secțiilor de specialitate alcătuiesc, pe baza propunerilor făcute de conducerea mediului academic din centrul universitar respectiv, grupuri de lucru pe discipline juridice. Grupurile de lucru cuprind cadre didactice, cercetători și practicieni ai dreptului, care au sau nu calitatea de membru al AȘJR.
Art. 13.
(1) Membrii filialelor sunt membri ai AȘJR.
(2) Filiala este condusă de un președinte ales prin vot de adunarea generală a membrilor filialei pentru un mandat de 4 ani. Președintele filialei este membru titular sau membru corespondent al AȘJR.
(3) Filiala își constituie un birou. Biroul, alcătuit dintr-un număr impar de membri, respectiv președintele acesteia, un secretar și 1-5 membri, este ales prin vot de către adunarea generală a filialei la propunerea consiliului științific al AȘJR, pentru un mandat de 4 ani.
(4) Candidaturile pentru funcția de președinte de filială se depun de membrii acesteia la prezidiul AȘJR cu o săptămână înainte de data stabilită pentru alegeri. Propunerile se aduc la cunoștința membrilor filialei prin grija secretarului general. Alegerea președintelui filialei se face cu votul secret al majorității membrilor acesteia, prezenți la ședință.
(5) Propunerile de candidați pentru ceilalți membri ai biroului filialei se depun de membrii acesteia la prezidiul AȘJR cu o săptămână înainte de data stabilită pentru alegeri. Propunerile de candidați se aduc la cunoștința membrilor filialei prin grija secretarului general al AȘJR. Alegerea se face prin votul secret al majorității membrilor filialei, prezenți la ședință.
(6) Președintele filialei își poate desemna, cu aprobarea prezidiului AȘJR, dintre membrii biroului, un înlocuitor, pentru o perioadă de cel mult 6 luni consecutive.
Art. 14.
Președintele filialei are următoarele atribuții:
a) reprezintă filiala;
b) rezolvă problemele curente ale acesteia;
c) asigură legătura între filială și conducerea AȘJR;
d) convoacă și conduce ședințele adunării membrilor filialei și ale biroului acesteia;
e) urmărește îndeplinirea hotărârilor adunării filialei și ale biroului acesteia;
f) acționează pentru cunoașterea și îndeplinirea măsurilor stabilite de adunarea generală a AȘJR, a hotărârilor stabilite în acest scop de consiliul științific și prezidiul acesteia;
g) prezintă adunării Generale a AĹžJR dări de seamă anuale privind activitatea filialei.
Art. 15.
Filiala își desfășoară activitatea potrivit unui program anual aprobat de adunarea membrilor acesteia, cu avizul consiliului științific al AȘJR.
Art. 16.
(1) În centre universitare de prestigiu, AȘJR poate înființa și organiza, pe lângă filiale, cu aprobarea adunării generale, institute și centre de cercetare, a căror activitate decurge din obiectivele urmărite de aceasta. Propunerea de înființare a institutelor sau centrelor de cercetare științifică este făcută de conducerea filialelor și de prezidiul AȘJR, cu avizul consiliului științific al acesteia.
(2) Conducerea institutelor sau centrelor de cercetare științifică se asigură de un director și un secretar științific, numiți de adunarea generală a AȘJR, la propunerea filialei și cu avizul consiliului științific.
CAPITOLUL II
Conducerea activității Academiei de științe Juridice din România
Art. 17.
Conducerea AȘJR se asigură de către adunarea generală, consiliul științific, prezidiul acesteia și de președinte.
Art. 18.
(1) Adunarea generală este forul suprem de conducere al activității AȘJR și este alcătuită din membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare. Adunarea generală este legal constituită în prezența a două treimi din numărul total al membrilor titulari și corespondenți și adoptă hotărâri valabile cu votul majorității simple a membrilor prezenți, dacă prezentul regulament nu prevede altfel. Dacă la prima convocare nu se întrunește cvorumul legal de lucru, în termen de 15 zile se convoacă o nouă adunare generală, care se consideră legal constituită cu numărul membrilor prezenți.
(2) Adunarea generală se întrunește anual în sesiune ordinară și în sesiune extraordinară, ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui, a consiliului științific sau a două treimi din numărul total al membrilor AȘJR. Convocarea adunării generale se face de președinte cu cel puțin 20 de zile înaintea datei stabilite. Convocarea se face prin postarea anunțului pe site-ul AȘJR, precum și prin orice alte mijloace de comunicare.
(3) La adunarea generală pot participa ca invitați, fără drept de vot, și reprezentanți ai instituțiilor prevăzute în art.3 din statutul AȘJR.
CAPITOLUL IV
Aparatul de lucru al AŞJR și al unităților din subordine
Art. 19.
Adunarea generală are următoarele atribuții principale:
a) adoptă statutul AȘJR, regulamentul de organizare și funcționare al acesteia, regulamentul de organizare și funcționare al consiliului de onoare, precum și modificările și completările acestora;
b) stabilește numărul maxim al membrilor titulari și al membrilor corespondenți;
c) alege, prin vot secret, membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare, în limita locurilor devenite vacante, pe baza avizului consiliului științific;
d) alege dintre membrii titulari, prin vot secret, președintele, vicepreședinții și secretarul general al AȘJR;
e) aprobă bugetul anual de venituri și cheltuieli;
f) aprobă darea de seamă anuală și execuția bugetului de venituri și cheltuieli;
g) aprobă anual descărcarea de gestiune a președintelui, inclusiv, la încetarea mandatului acestuia;
h) aprobă programele anuale de cercetare și activitate științifică ale secțiilor de specialitate;
i) aprobă, la propunerea prezidiului și cu avizul consiliului științific, înființarea filialelor teritoriale și a secțiilor de specialitate ale acestora și adoptă regulamentele lor de organizare și funcționare;
j) stabilește programele și măsurile de dezvoltare pe termen mediu și lung a activității AȘJR;
k) la propunerea prezidiului AȘJR, acordă calitatea de partener al acesteia, unor entități publice sau private, precum și unor persoane juridice din domeniul învățământului juridic superior.
l) în scopul stimulării cercetării științifice naționale și de ramură, în domeniul dreptului și al reglementării normative a relațiilor sociale, la propunerea consiliului științific, acordă anual distincții și premii unor personalități marcante ale vieții juridice și publice, cărora li se recunoaște astfel contribuția originală de înaltă valoare la dezvoltarea și progresul științelor juridice. Acordarea distincțiilor și premiilor se face potrivit unui regulament special.
Art. 20.
Adunarea generală hotărăște asupra modalității de vot. Alegerea membrilor titulari, membrilor corespondenți, a membrilor de onoare și a conducerii AȘJR, precum și orice alt vot cu privire la persoane se face numai prin vot secret.
Art. 21.
(1) Consiliul științific asigură conducerea AȘJR între sesiunile adunării generale.
(2) Consiliul științific este alcătuit din membrii prezidiului și președinții secțiilor de specialitate și ai filialelor teritoriale.
(3) Consiliul științific se întrunește semestrial și ori de câte ori este nevoie și se convoacă la cererea președintelui, a prezidiului sau la cererea a două treimi din numărul membrilor săi.
Art. 22.
Consiliul științific are următoarele atribuții principale:
a) aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale a AȘJR;
b) adoptă, cu votul majorității membrilor săi, hotărâri referitoare la activitatea științifică a secțiilor de specialitate și a filialelor teritoriale;
c) stabilește teme de cercetare fundamentală în domeniul științelor juridice și al practicii jurisdicționale a instanțelor de judecată, a Curții Constituționale, precum și în domeniul activității celorlalte profesii juridice, care urmează să fie realizate de secțiile de specialitate;
d) analizează periodic activitatea de cercetare științifică desfășurată de secțiile de specialitate și de filialele teritoriale și ia măsurile necesare pentru respectarea obiectivelor de cercetare aprobate și valorificarea rezultatelor acestora;
e) stabilește, la propunerea președintelui, atribuțiile și răspunderile vicepreședinților și ale secretarului general;
f) adoptă hotărâri privind programele și obiectivele de cercetare științifică;
g) stabilește, pe baza hotărârilor adunării generale, relații științifice cu alte instituții academice, precum și cu alte entități prevăzute de lege;
h) hotărăște convocarea adunării generale;
i) examinează și avizează propunerile secțiilor și ale filialelor privind alegerea de noi membri titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare;
j) validează rezultatul alegerilor conducerilor secțiilor de specialitate și ale filialelor.
k) prezintă adunării generale dări de seamă asupra activității AȘJR, precum și a îndeplinirii programelor de activitate;
l) întocmește și supune aprobării adunării generale bugetul anual de venituri și cheltuieli, precum și execuția acestuia;
m) poate invalida rezultatul alegerilor pentru funcțiile de conducere ale secțiilor de specialitate și ale filialelor. În caz de invalidare, procedura alegerilor se reia după două săptămâni.
Art. 23.
(1) Prezidiul asigură conducerea operativă a AȘJR și este constituit din președinte, 5 vicepreședinți și secretarul general, aleși de adunarea generală.
(2) Prezidiul se întrunește lunar sau ori de câte ori este necesar și se convoacă de către secretarul general la cererea președintelui sau unui număr de două treimi din numărul membrilor săi.
(3) Prezidiul stabilește măsuri și ia decizii în prezența majorității membrilor săi, pentru îndeplinirea propriilor hotărâri și pentru soluționarea problemelor curente. El răspunde în fața adunării generale a AȘJR pentru întreaga sa activitate. Â
(4) Hotărârile prezidiului se iau prin vot deschis, cu majoritate simplă.
Art. 24.
(1) Președintele AȘJR este președintele consiliului științific și al prezidiului și conduce lucrările adunării generale și ale celorlalte structuri la care participă.
(2) Președintele reprezintă AȘJR în relațiile cu terții.
Art. 25.
Președintele are următoarele atribuții principale:
a) asigură legătura cu instituțiile cu care colaborează potrivit statutului, cu alte instituții și organisme cu profil științific, cu organisme similare din străinătate;
b) este ordonator de credite, în condițiile legii;
c) urmărește îndeplinirea hotărârilor și deciziilor stabilite de consiliul științific și de prezidiu și propune acestora măsurile necesare pentru respectarea statutului și a prezentului regulament, precum și pentru realizarea obiectivelor aprobate de adunarea generală a AȘJR;
d) ia măsuri pentru buna desfășurare a activității organizatorice a AȘJR.
Art. 26.
În exercitarea atribuțiilor sale, precum și pentru punerea în executare a hotărârilor consiliului științific și ale prezidiului, președintele emite decizii.
Art. 27.
(1) Președintele poate îndeplini această funcție pentru cel mult două mandate complete.
(2) În cazul în care președintele AȘJR nu Ă®și poate exercita atribuțiile pe o perioadă mai mare de 30 de zile, atribuțiile sale vor fi preluate de un vicepreședinte, desemnat, după caz, de președinte sau de prezidiu.
Art. 28.
(1) În cadrul AȘJR funcționează un consiliu de onoare, structură consultativă menită să vegheze la buna reputație a acesteia.
(2) Consiliul de onoare este format din președinte și 4 membri aleși de adunarea generală din rândul membrilor săi pentru o perioadă de 5 ani, cu votul majorității membrilor prezenți.
(3) Activitatea consiliului de onoare se desfășoară potrivit regulamentului propriu, adoptat de adunarea generală, la propunerea prezidiului.
Art. 29.
Vicepreședinții coordonează secțiile de specialitate, filialele teritoriale și îndeplinesc alte atribuții prevăzute în statut sau încredinĹŁate de președinte.
Art. 30.
Secretarul general îndeplinește atribuțiile stabilite în statut, în prezentul regulament, precum și cele încredințate de președinte și asigură la nivel central, prin aparatul de lucru, realizarea legăturilor funcționale între secțiile de specialitate, între AȘJR și filialele teritoriale, precum și conlucrarea cu terții.
Art. 31.
Secretarul general are următoarele atribuții principale:
a) elaborează proiectele de program ale manifestărilor științifice organizate anual în cadrul AȘJR și le prezintă spre aprobare prezidiului;
b) coordonează organizarea și desfășurarea manifestărilor științifice aprobate potrivit statutului și prezentului regulament;
c) ține evidența și actualizează dosarele științifice și profesionale ale membrilor AȘJR;
d) stabilește proiectul ordinii de zi al sesiunilor adunării generale și al ședințelor consiliului științific și ale prezidiului;
e) urmărește modul de îndeplinire a hotărârilor adunării generale, consiliului științific și ale prezidiului, precum și al deciziilor președintelui și informează structurile respective asupra celor constatate;
f) ține evidența tuturor hotărârilor și deciziilor adoptate în cadrul AȘJR;
g) elaborează programe și strategii de cercetare științifică și le prezintă în vederea aprobării lor;
h) pregătește sinteza activității de cercetare științifică desfășurată anual în cadrul AȘJR, în vederea analizării acesteia în sesiunea ordinară a adunării generale;
i) pregătește proiectul dării de seamă ce urmează a fi prezentată adunării generale spre dezbatere statutară și aprobare;
j) prezintă prezidiului proiectul bugetului anual de venituri și cheltuieli și proiectul execuției bugetare, în vederea dezbaterii statutare și aprobării;
k) supervizează activitatea secretariatelor secțiilor de specialitate și ale filialelor teritoriale;
l) asigură redactarea proceselor-verbale ale tuturor ședințelor adunării generale, consiliului științific, prezidiului, secțiilor de specialitate și filialelor și arhivarea acestora;
m) elaborează proiectul structurii organizatorice a aparatului de lucru al AȘJR și statele de funcții în vederea aprobării acestora;
n) stabilește proiectele normativelor de personal și criteriile de constituire a compartimentelor în vederea aprobării acestora;
o) coordonează activitatea aparatului de lucru al AȘJR;
p) îndeplinește alte atribuții prevăzute în prezentul regulament și sarcini stabilite de prezidiul AȘJR.
Art. 32.
În îndeplinirea atribuțiilor sale, secretarul general este sprijinit de un secretar executiv al AȘJR.
Art. 33.
Mandatul președintelui, al vicepreședinților și al secretarului general încetează:
a) la expirarea duratei mandatului pentru care au fost aleși;
b) prin hotărârea adunării generale;
c) prin demisie;
d) prin deces.
Art. 34.
Persoanele care exercită funcč›ii de conducere în cadrul structurilor AȘJR pot fi suspendate din oficiu sau la cererea acestora în cazul în care se află în imposibilitate de a-și exercita mandatul pentru o perioadă mai mare de 6 luni consecutive. La încetarea cazurilor pentru care mandatul a fost suspendat, persoanele respective Ă®și reiau funcțiile.
CAPITOLUL IV
Aparatul de lucru al Academiei de științe Juridice din România
Art. 35.
(1) Academia de științe Juridice din România are un aparat de lucru la nivel central, precum și la nivelul filialelor teritoriale.
(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru la nivel central și la nivelul filialelor, inclusiv a institutelor sau centrelor de cercetare, în măsura în care acestea vor fi înființate, se aprobă de către prezidiu iar statele de funcții, de către președinte, la propunerea secretarului general.
(3) Activitatea aparatului de lucru se stabilește prin regulament de organizare și funcționare.
(4) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și statele de funcții pentru unitățile din subordine se aprobă de președinte.
Reveniți la pagina anterioară
CAPITOLUL V
Modul de finanțare și de gestionare a patrimoniului Academiei de științe Juridice din România
Art. 36.
(1) Finanțarea activității și a indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 139/2015 și de statut se asigură din venituri proprii, și din alte surse legale, în condiĹŁiile legii.
(2) Modul de finanțare a AȘJR și de gestionare a patrimoniului acesteia, prevăzut în statut, inclusiv, necesitatea, oportunitatea și utilizarea mijloacelor materiale și financiare, se stabilește anual de prezidiu, la propunerea secretarului general, și se prezintă de președintele AȘJR adunării generale, în vederea aprobării.
(3) La începutul fiecărui an, adunarea generală aprobă descărcarea de gestiune a președintelui pentru anul anterior.
CAPITOLUL VI
Dispoziții finale
Art. 37.
Prezentul regulament intră în vigoare la data aprobării sale în adunarea generală a AȘJR.